Tags

, ,

Există muzică multă pe planeta asta și eu asociez fiecărui om o melodie. Sau mai multe, depinde de stare și de cât reușește fiecare să mă miște.

Like for the man I loved (the most, I guess) I have this song, ’cause that’s what he had for me :). Și de câte ori îl văd (prea des) îmi vine să îl bat în cap cu o bucată de carne crudă (“Meatloaf”, get it? This is me feeling smart and so over everything… :P)

După aia, for my marriage-like waaaay-too-lengthy relationship am asta. Și dacă io vreodată, cu cineva, ceva, pe muzică franțuzească, în viața asta și în cele șapte ce vor urma… va fi prea curând. Tot ce mi-a rămas în cap e “Si tu savais comme j’ai envie/D’un peu de silence”…

Categoria “boys of summer”, uneori cunoscută drept “wedding crashers”, alteori “bad robot”. Sau, mai grav, “sunt ușor tâmpită și îmi pare rău că te-am vrut și-acu’ nu te mai vreau, te rog să te întorci la mămica ta. ” Me @ my worst.

Mai avem o prea frumoasă dedicație și pentru “nu înțeleg ce căutăm unul în viața altuia când de fapt îmi vine să te bat cu poșeta în cap, pentru că îmi faci rău”. De asta eu port mereu rucsac și car multe în el.

Băăi, și mai există categoria “the man I want to ffff…, you know, so, so much…”, recent intrată în playlist. Iar această categorie are mai multe melodii, căci, știți, fiecare zi este o surpriză. Când plăcută, când lopată în cap, căci de ce să ne plictisim noi…

De exemplu, după o zi cu revelații aiurea, care mă forțează să revin la testele de moralitate pe care le jucam cu cineva (see Meatloaf above) ajung la asta:

După aia se sună un prieten, care nu le are cu moralitatea, dar rezolvă dileme morale ca nimeni altul, și ajung aici, într-un loc spre care alerg ca o apucată, în timp ce creierul e pe auto-erase:

And even worse, ajung la “I wanna ffff… you like an animal”, but so, so closer to God. 😀 Și problema e că eu cam vreau să rămân aici, no matter what.

.

Briefly, my whole existence is flawed. Dacă eu sunt varză, chiar nu știu restul lumii cum e. 🙂

Advertisements